Exporturile României ar putea trece în acest an de graniţa istorică de 70 miliarde de euro/ Care este principala destinaţie din UE a acestui segment comercial

Industria prelucrătoare va contribui la recordul istoric din 2019 cu peste 30% din volumul exporturilor, iar agricultura şi sectorul zootehnic cu alte peste 6%. Potrivit analizei Moneycorp, în 2018, în cel mai bun an pentru agricultura românească, valoarea exporturilor a trecut de 3,57 miliarde de euro, în creştere cu 2,1% faţă de anul precedent şi cu peste 20% peste nivelul din 2010.

Exporturile de metale şi produse din metale (fier, fontă, oţel), software-ul, carburanţii, anvelopele, mobila, tutunul şi alte produse finite din sectorul manufacturier se vor afla, de asemenea, în topul exporturilor în 2019.

În privinţa industriei software, potrivit Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii IT (ANIS), piaţa locală de software şi de servicii de IT va trece în acest an de 5,1 miliarde de euro, ajungând la un nivel aproape dublu faţă de 2013. Exporturile de software şi servicii IT sunt aşteptate să atingă în 2019 valoarea de 4 mld. euro, cu 1 mld. euro mai mult decât în 2017, în timp ce piaţa internă va avea o creştere nesemnificativă.

,,Dincolo de accenturarea deficitului comercial, o problemă majoră cu consecinţe economice semnificative, economia românească continuă trendul ascendent în domeniul exporturilor. Statisticile arată că, în ultimii ani, asistăm la o inversare a trendului din anii 2000, când România exporta cu precădere materii prime. Structura exporturilor prezintă, astfel, o îmbunătăţire constantă, ponderea produselor industriei constructoare de maşini şi echipamente de transport ajungând, spre exemplu, la 47,4%. Din totalul exporturilor româneşti, peste 75% reprezintă produsele manufacturate. Economia produce mai multe produse finite, cu valoare adăugată mare, fapt care atrage o dezvoltare economică pe orizontală, în care sunt implicate tot mai multe companii’’, afirmă Cosmin Bucur, Managing Director Moneycorp România.

Potrivit analizei, peste 22.000 de companii desfăşoară, în prezent, activităţi de export în România, în creştere cu 5,3% faţă de 2013. Cele mai multe activează în comerţ (8540), industria prelucrătoare (7875), transport/depozitare (1107) şi agricultură (1067). Majoritatea (14.500) au capital integral românesc, peste 5000 au capital străin, iar 2500 capital mixt.

Companiile cu capital străin

Companiile cu capital străin din România exportă, în medie, de 5 milioane de euro, în timp ce firmele cu capital integral românesc înregistrează o medie de 600.000 euro. Diferenţa este chiar şi mai mare, de 13 ori, în cazul firmelor importatoare.

„Accesul diferenţiat la pieţele internaţionale ţine de relaţiile de business, de reputaţia companiilor şi de soliditatea financiară a acestora. Potenţialul firmelor româneşti este grevat, în continuare, de lipsa unor strategii eficiente de promovare şi de suportul insuficient oferit de misiunile economice româneşti din străinătate. Totodata, România are nevoie de un efort comun stat-privat pentru a susţine competitivitatea produselor româneşti pe plan internaţional. Accentul pe inovaţie, calitate şi servicii de suport sunt primordiale într-o economie globală aflată într-o perioadă plină de provocări. Asigurarea competitivităţii ţine şi de predictibilitatea costurilor de fiananţare, inclusiv acoperirea riscului valutar. Este esenţial ca firmele româneşti să folosească strategii de optimizare a costurilor, aşa cum sunt cele dezvoltate de Moneycorp’’’’, afirmă Claudiu Ghebaru, Senior Dealer in cadrul aceleiaşi companii.

Potrivit analizei, evoluţia consumului intern va continua să influenţeze apetitul companiilor pentru importuri mai ales în sectoare precum cel alimentar, auto, în comerţul cu mărfuri diverse etc.

Dinamica inflaţiei, evoluţia cursului valutar şi a condiţiilor de creditare vor reprezenta principalele provocări în acest sector.

În 2018, importurile şi-au continuat tendinţa de creştere din ultimii ani, avansând cu 9,6% faţă de anul precedent, la 82,8 miliarde de euro. Faţă de 2010, importurile României au crescut cu peste 90 de procente. Urmare a acestei situaţii, deficitul comercial al României a crescut cu 16,8% anul trecut (2,173 miliarde euro ) faţă de anul anterior, până la 15,1 miliarde de euro.

„Cele mai noi date Eurostat arată că, dincolo de Marea Britanie, Franţa, Spania, Portugalia şi Grecia – care raportau cele mai mari deficite comerciale din UE, ţara noastră avea în ianuarie 2019 cel mai mare deficit din regiune, de 1,3 mld. euro, în creştere semnificativă, de la 800 milioane de euro în ianuarie 2018. Polonia, Ungaria, Cehia se aflau pe o balanţă pozitivă, în timp ce Bulgaria şi-a redus deficitul comercial cu 100 milioane de euro anul precedent, evoluţie influenţată mai ales de îmbunătăţirea trade-ului la nivel intracomunitar. Un exemplu pozitiv îl reprezintă şi Polonia, care şi-a redus semnificativ deficitul comercial, cu 500 milioane Euro, luând măsuri eficiente pentru echilibrarea balanţei dintre importuri şi exporturi’’, afirmă experţii.

Deficitul comercial

Estimările arată că valoarea deficitului comercial al României ar urma să treacă în acest an de nivelul de 17,7 miliarde de euro, în condiţiile în care importurile României sunt estimate la 90 mld. euro.

INS a anunţat marţi că deficitul comercial s-a majorat cu 751,1 milioane euro în primele două luni ale acestui an comparativ cu perioada similară a anului trecut, în condiţiile în care importurile au crescut cu 10,1% iar exporturile cu 4,8%.

Exporturile României îşi au drept ţintă preponderentă ţările din Uniunea Europeană. Valoarea exporturilor către UE28 a crescut anul trecut cu 9,5% comparativ cu 2017, şi a ajuns la o pondere de 76,7% în total exporturi.

Principala destinaţie o reprezintă Germania, unde ajung peste 23% din exporturile româneşti. Nemţii au cumpărat, în 2018, bunuri produse în România de 15,5 miliarde de euro, în creştere cu 8,4% faţă de 2017 şi cu peste 110% faţă de 2013.

Un alt partener comercial principal al României este Italia, unde firmele româneşti au exportat anul trecut de 7,7 miliarde de euro, în creştere cu 35% faţă de 2013. În topul destinaţiilor de export ale României urmează Franţa, care a cumpărat produse româneşti de 4,8 miliarde de euro, Ungaria (3,3 mld.euro), Marea Britanie (2,8 mld.euro) şi Bulgaria (2,2 mld.euro). Top 10 destinaţii de export ale României este completat de Polonia (2,1 mld.euro), Spania (2 mld.euro), Cehia (2 mld.euro) şi Turcia (1.98 mld.euro).

În ceea ce priveşte importurile, Germania asigură peste 20% din volum, cu afaceri de 16,9 miliarde de euro, urmată de Italia (7,7 miliarde euro), Ungaria (5,6 mld.euro), Polonia (4,6 mld.euro), China (4,4 miliarde euro), Franţa (4,2 mld.euro), Turcia (3,6 mld.euro), Olanda (3,2 mld.euro), Federaţia Rusă (3,1 mld.euro) şi Austria (2,7 mld.euro).

Interesant este că China, de unde vin multe dintre mărfurile vândute în România, se situează abia pe locul 5, cu afaceri de 4,4 mld.euro, în creştere cu 12% faţă de anul precedent, şi cu mai mult de 50% faţă de 2013.

„Potenţialul de export al României este unul semnificativ. Dincolo de relaţiile comerciale în creştere cu ţările din UE, statisticile indică un avans semnificativ şi în afacerile cu ţări precum Armenia, Kazahstan, Uzbekistan, Sri Lanka, Egipt, Liban sau Nigeria unde volumul exporturilor, raportat la anul 2013, s-a dublat, iar în unele cazuri chiar a crescut de 3-4 ori faţă de anii anteriori. Chiar şi în relaţia cu SUA stăm mai bine decât acum 6 ani, în 2018 fiind raportate afaceri de aproape 1 mld.euro. De la maşini, combustibili, produse chimice, zootehnice (animale vii) şi agricole (grâu în special), relaţiile comerciale cu ţările din afara UE au depăşit nivelul de 15 miliarde de euro în 2018’’, arată analiza Moneycorp.

Numărul mare de TIR-uri care tranzitează şoselele României se datorează volumului mare de mărfuri gestionat de transportul auto. 75,1% din exporturile firmelor româneşti şi 74,1% din importuri sunt asigurate pe baza transportului rutier.

Potrivit statisticii, volumul de mărfuri transportat auto la export a crescut cu peste 40% faţă de 2013, la 47 miliarde de euro, iar în privinţa importurilor a avansat cu 37,6%, la 56 miliarde de euro.

Exporturile pe cale maritimă

Pe cale maritimă, firmele româneşti au exportat în 2017 de 9,8 mld.euro (-8,8%), şi au importat de 10,5 mld.euro (+25,2%). Pe calea ferată, România a exportat de 2 mld.euro, în scădere cu 14,6% faţă de 2013 şi a importat de 1,95 mld.euro, în creştere cu 27,8%. Transportul de mărfuri pe Dunăre a crescut, la export, cu 60% (605 mil.euro) şi cu 37,7% la importuri (398 mil.euro).

„Potenţialul de creştere al comerţului exterior al României este influenţat în mod semnificativ de starea precară a infrastructurii. Lipsa autostrăzilor, care generează costuri suplimentare de transport firmelor din România faţă de cele din alte ţări din regiune, deprecierea reţelei de cale ferată şi absenţa/degradarea facilităţilor de gestionare a mărfurilor reprezintă principalele provocări. La acestea se adaugă degradarea sectorului navigabil al Dunării şi absenţa investiţiilor în extinderea zonelor de transport fluvial’’, afirmă experţii.

Potrivit analizei Moneycorp, România se află pe locul 29 din 43 din Europa în privinţa numărului de kilometri de autostradă. Anul trecut, erau daţi în folosinţă numai 763 de kilometri, reprezentând 4,3% din totalul drumurilor naţionale, în condiţiile în care ţări precum Polonia sau Croaţia au de două ori mai mult, conform datelor Eurostat. La polul opus se afla Spania, cu 15,500 kilometri de autostrada si Germania cu peste 13,000.

Scor negativ pe segmentul transporturilor feroviare

Pe calea ferată, potrivit unui raport al World Economic Forum, România se află pe locul 24 în topul eficienţei transportului, cu un scor negativ de 3,06 puncte. Bulgaria este două locuri mai sus, cu 3,32, Polonia este pe locul 18, cu un scor de 3,96 puncte iar Cehia pe 8, cu 4,73 puncte, în clasamentul condus de Olanda, Finlanda şi Germania.

„Transportul rutier, chiar şi cu provocările legate de infrastructură, a ajuns să reprezinte principalul vector de gestiune al comerţului exterior. Pentru ca economia să crească sustenabil, este nevoie însă de extinderea semnificativă a rutelor de transport, de la cele feroviare, la cele navigabile şi aeriene’’, afirmă experţii.

Dincolo de extinderea relaţiilor comerciale cu partenerii străini şi de necesara optimizare a infrastructurii de transport, evoluţia comerţului internaţional ţine şi de modul în care companiile îşi gestionează bugetele.

„Operaţiunile de import generează costuri financiare adiţionale semnificative, pe lângă cele de bază precum bunurile şi transportul lor. Schimburile valutare, fluctuaţiile majore din piaţă, comisioanele pentru plăţile internaţionale sau lipsa unei strategii de hedging poate costa scump o companie. Optimizarea acestora trebuie să fie în prim-plan. Exportatorii şi importatorii au nevoie de soluţii integrate pentru acoperirea riscului valutar’’ afirmă Claudiu Ghebaru, expert în cadrul Moneycorp.

„În ultimii 8 ani, leul s-a depreciat cu 10% faţă de euro, iar în 2019, avem deja încă un minus de 3%. Un instrument financiar de tip contract forward încheiat la începutul anului, cu decontare la 3 luni, ar fi acoperit în întregime această depreciere şi ar fi limitat pierderile cauzate de volatilitatea din piaţă la ~1.25% în medie (1.4% pe Euro şi 0.95% pe Dolar)’’, afirmă aceştia.

Un alt exemplu îl reprezintă comisioanele bancare plătite de importatori. ,,La 83 de miliarde de euro importuri, comisioanele au ajuns, probabil, la 48 milioane de euro, estimând aici doar comisionul la plată şi excluzând alte costuri, precum cele generate de intermedierea interbancară, comisioanele de urgenţă, eliberare swift-uri, etc. În 8 ani, costurile se ridică la minimum 350 milioane de euro. Astfel de costuri puteau fi reduse semnificativ prin contractarea unor servicii specializate’’, spun experţii Moneycorp.

Economia românească are potenţialul de a depăşi graniţa de 100 de miliarde de euro în materie de exporturi în următorii 5-7 ani, estimează Moneycorp. Sectorul automotive, agricultura, industria prelucrătoare şi IT&C sunt văzute de companie drept principalii ambasadori ai brandului ,,Made in Romania”.

„Dacă în domenii precum industria auto, agricultură şi sectorul de prelucrare, dinamica este condiţionată de dezvoltarea infrastructurii de transport şi asigurarea forţei de muncă calificată – probleme tot mai stringente, industria de software, sectorul inovaţiei în general, oferă cel mai ridicat potenţial, având în vedere calitatea factorului uman şi raportul preţ-calitate excelent oferit de companiile româneşti. Anii următori vor aduce, cu siguranţă, noi exemple de unicorni, precum UiPath, în domenii de înaltă tehnologie, asociate cu inteligenţa artificială şi robotizarea’’, arată analiza.